cântec
viaţa mea-i
o bandă desenată
viaţa mea-i precum
un serial
viaţa mea-i
o floare de muşcată
viaţa mea-i
un cântec triumfal
poem nescris
femeia-i cuib
de cântec şi de vis
femeia al vieţii
curcubeu
femeia un poem
încă nescris
femeia al iubirii
apogeu
mireasă fără peţitor
mugurii pe ramuri
gata să plesnească
iarba încolţeşte
grabnic sub picior
primăvara bate
iar la geam firească
precum o mireasă
fără peţitor
portret
eu sunt plutaşul
de pe-un râu secat
eu sunt poetul
rămas fără pix
eu sunt îndrăgostitul
de păcat
eu sunt preotul
fără crucifix
ziua poeziei
are şi poezia
o zi a ei curată
când primăvara bate
timidă la fereastră
când se sărută cerul
cu marea înspumată
şi toţi îndrăgostiţii
au inima albastră
derivă
liniştea mea
corabie
în derivă
când
dragostea-i
o boală
longevivă
eşarfa albastră
râde-anotimpu-n
fereastră
mugurii-n pomi
explodează
ceru-i eşarfa
albastră
ce se destramă-n
amiază
generozitate
din preaplinul
sufletului meu
dau câte un vers
la fiecare
tot aşa cum
bunul Dumnezeu
îşi împarte
dragostea lui mare