A doua zi după ea – autor Cătălin Negoiță
A doua zi după ea,
ușa rămăsese deschisă.
Am împins-o,
am înjurat-o,
am bruscat-o,
Ușa stătea calmă,
surâzând batjocoritor
la toate încercările mele.
„Să te văd acum – mi-a spus -,
Să te văd cum vei respira,
cum vei mânca,
cum vei râde,
cum vei iubi,
cum îți vei aminti,
a doua zi după ea.
Adică, azi!”
Am căutat aerul și
o tuse seacă mi-a inundat sentimentele.
Am căutat mâncarea,
dar pe masă erau
câteva firimituri de neant.
Am căutat râsul,
dar se pierduse într-un rost de lacrimă.
Am căutat iubirea și mi-am amintit
că o pusesem într-un plic,
pe care i l-am dat ei.
Am căutat amintirea
și chiar atunci, ușa s-a închis.
A doua zi după ea.