Mare calma
Îți voi cutreiera visul,
Într-o barcă cu pânze,
Cocoțat pe catarg,
Îmi voi umple plămânii cu aer,
Adânc, foarte adânc
Și voi sufla furtună
pentru neliniștea somnului tău.
Aștept valurile!, vei rosti,
mângâind cerneala nopții cu gene târzii.
Aștept valurile!
să mă spele de ziua de ieri și de mâine,
Nedefinite stări ale materiei,
Spânzurate de Calea Lactee.
Aștept valurile! ai repetat,
Zâmbind, cu subînțeles, la clopotul lunii.
Te priveam cum dormeai,
De sus, de pe catarg,
Vedeam mâna ta mică,
Clipocind a val
Și sădind început de lacrimă peste o mare calmă.
Teribil de calmă.