Azi a erupt vulcanul mărginirii
Iar lava lui, este tăcerea-n infinit
Ca Prometeu am suferit cumplit
Un presupus rival Dumnezeirii.
Ca Isus Crist pe cruce răstignit
Am cunoscut păcatul greu al firii
De-a revela zănatec omenirii
Gustul mortal al fructului oprit.
Cum ar putea să fie altfel sfârșitul
Când omenirea nu iubește saltul?
Nu stă prea mult pe cruse răsăritul
Te prăbușești rapid din Preaînnaltul
Căci tu ai mâniat pe Neadormitul
Voind să cucerești Neantul.