Am scris de mână,
cu ciobul
pe pământ proaspăt
de primăvară…
şi după ploaie am…
am scrijelit pământul
cu bucurie!
În vară scriam cu călcâiul
în laptele proaspăt
al prafului după ploaie
rotindu-mă concentric.
Am scris pe ziduri cu iarbă,
iarbă verde pierdută…
Am scris cu sârma şi cu cuiul
strâmb şi ruginit pe lemn
şi iar pe zid…
Am scris cu privirea
pe zare… vise, dorințe,
temeri ştiute doar de Dumnezeu,
doar El ştia să le citească.
La mare am ajuns târziu.
Trecea valul, iar eu scriam,
Scriam pentru cel ce-mi săruta
gândul şi piciorul, şi arătătorul
aşezând visele în largul şi…
în adâncul necunoscut al apelor.
Am scris pe petale de flori
întrebări şi răspunsuri…
Mă iubeşte! Nu mă iubeşte!
Lucrarea de diplomă,
pentru FCCIA,
am scris-o
singură,
de mână,
cu litere de tipar,
în anii memorabili
1989÷1990.
Greşeală la…
ultimul rând,
ultimul cuvânt…
O nouă pagină,
acelaşi conținut…
……………………….
Am scris şi pe calc,
cu Rotring,
cu litere de tipar,
în alți anii…
1986÷1990″
Atunci am pierdut scrisul cu litere de mână, învățat în scrierea pe caietul tip I.
Depăşirea spațiului avea urmări…
Palmele mele erau micuțe,
iar sufletul… Nevinovat.
23.01.2020