FEMEIA ESTE TEMPLUL IUBIRII

Și timpul simte când fericirea intră în trupul unei femei.

        Soarele se răsfață la orizonturi, marea nu-și mai încape între țărmuri, sămânța se visează iar floare cu alte semințe, primăvara își desțelenește adâncurile cu zvonuri de muguri și pe cer apare steaua albastră luminând drumul dragostei spre adâncurile universului.

        Abia atunci simți adierea mătăsi cu care este învăluit corpul ei. Din ochii care te privesc licărind bucuria în șuvițe, vezi cum izvoarele curg purtând lacrima bucuriei pe pantele obrajilor ei înroșiți de smerenie.

         Fă palma căuș și prinde-i tâmpla în cuvinte de aleasă simțire și părul ei răvășit îți va dezveli gândurile care o încearcă.      Șoptește-i ceva sub lobul urechii și muzica universului va răsuna în onoarea dăruirii ei ancestrale.

          Privește-i zbaterea de aripă în drum spre eternitate și încearcă să simți unde își ține ascunse comorile sufletului.  

         Întreabă-te apoi de ce tocmai ție ți-a dăruit patima ei arzătoare și ai să te vezi pe tine într-o oglindă.

         Când simți că îmbrățișarea brațelor ei te cuprinde în suave atingeri să știi că în universul ei a intrat o legendă a sublimului.

         Descătușată de propriile ei nemărginimi se va avânta toată în văzduhul dorințelor și formele ei vor fi împrumutate eternității ca un model de simboluri.

        O lumină romantică va pluti peste munții ei înmuguriți și pajiștile văilor îmbrăcate în florile câmpului te vor purta spre adîncurile unde și păstrează tezaurul renașterii.

         Fă-ți semnul crucii întâi și sărută icoana celei ce și-a închinat semnele dăruirii dorinței de a fi un templu al iubirii!

         Nu ți mai rămâne, atunci, decât să te rogi la spicul grâului răsărit în pocale, să cauți efectul de început al tămâiei rugând-o să te acopere cu faldurile bucuriei celui ales.

          Timpul vă va îmbrățișa pe amândoi și va răspândi mireasma fericirii peste lanurile gândurilor unde vă adăpostiți amintirile.

           Calde anotimpuri vă vor aștepta apoi an după an și din taina voastră veți face mereu începuturi.

           Nu o să aveți dor de nimic dacă vă țineți mereu unul pe altul de mână. Calea o veți străbate așa de ușor și veți ajunge în vârful suficientului împăcați cu voi înșivă.

 din cartea  IZVOARELE  DRAGOSTEI

De ZAMFIR  ANGHEL DAN

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *