ZAMFIR ANGHEL DAN – versuri

GENOMICA

Această foarfecă moleculară a iubirii

cu care altoieşti sau secţionezi un genom

când a atins învelișul meu electronic

cu altoiul sărutului tău

sufletul meu s-a transformat într-o floare de crin

și acum

e o pădure de gânduri la marginea unei oaze

a dimineților întârziate la sânul tău

Soare în geam în suflet și trup

mi-ai șoptit

și eu curg de atunci fir de nisip

sub piciorele tale

când străbați plaja mărilor

altoindu-mi genomul

cu sărutul învelișului tău electronic

soare în geam în suflet și trup cornean

am mai apucat și eu să răspund

înainte ca genomul meu

să fie secționat definitiv

de altoiul sufletului tău

din cartea  IUBIRE CORNEANĂ

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *