DOREL RAAPE și tristețile sale dadaiste

Medicul și scriitorul DOREL RAAPE pare predestinat excepției de la regula locului comun, printr-un determinism de ordin biografic, generat de căsătoria mixtă, româno-germană a strămoșilor săi, care i-au
transmis și numele, total neobișnuit în contextul onomasticii tradiționale. Această dublă filiație etnică își va pune amprenta asupra personalității sale complexe, definite la limita a două confluențe culturale, lesne de identificat în dihotomia unui EU, plasat între pragmatismul nemțesc și vizionarismul speculativ, de sorginte mioritică. Prin urmare, traiectoria evoluției sale destinale va suprapune profesiei de medic, care presupune luciditate, rigoare și precizie, neîndoielnicul său talent de a se refugia în lumea himerelor și a plăsmuirilor parabolice.
În volumul său de versuri, TRISTânTZARA Apei Dâmboviței, Editura ” ENESIS”, Baia Mare, 2019, autorul apare în postura unui răzvrătit, excedat de afrontul deconcertant al unei lumi măcinate de grave disfuncții morale, pe care încearcă s-o înfrunte cu aplombul mucalit al înțeleptului, având la îndemână soluția pur românescă de a face haz de necaz. Titlul pornește de la pseudonimul unuia dintre cofondatorii dadaismului, mișcare artistică avangardistă, inițiată la Zürich, în 1915,de grupul unor tineri intelectuali, care au ales să se împotrivească terorii și anarhiei generate de declanșarea Primului Război Mondial, prin radicalizarea atitudinii estetice. Înțelegem că poetul intenționează să reitereze o stare de spirit,în contextul societății actuale, identificându-se cu atitudinea de frondă a înaintașilor săi. Așadar,
asistăm la derularea unui act poetic inedit, în total acord cu opțiunile unui artist neîndatorat tendințelor și formulelor lirice la modă, căci DOREL RAAPE este artizanul propriului univers liric, perceput ca o revanșă la asaltul realității dâmbovițene. Imaginarul său poetic, aflat sub semnul lucidității unei conștiințe receptive la problematica deosebit de complexă a contemporaneității, reprezintă o viziune originală asupra contingentului existențial, filtrat în registrul unui tragism luminos, care atenuează
asperitățile tonului vehement .
Volumul este structurat în patru părți distincte, cu o anumită independență tematică : Fizică și metafizică cu Lara(însemnări făcute de dr.Jivago),Clipuri făcute cu IULIA Sărăcie în DRACULATOWN, TRISTânTZARA Apei Dâmboviței și Hey Jude, care reprezintă proiecții ale viziunii EU-lui
liric asupra realității, reflectate în lumina diversificată a oglinzilor paralele. Multiplicarea perspectivei reliefează complexitatea interferențelor relaționale dintre spirit și materie sau dintre existența
fragmentară și ansamblul unitar al planului cosmogonic, având ca rezultat, dezvoltarea discursului liric într-o gamă variată de registre stilistice și motive literare. În pofida atitudinii persiflante, cu alunecări în
zona derizoriului, descoperim la DOREL RAAPE, veritabile oaze de lirism autentic, ce marchează dramaticele zbateri ale căutătorului de adevăr, angajat pe drumul spinos al cunoașterii absolute.
În Fizică și metafizică cu Lara(însemnări făcute de dr.Jivago) nucleul artei poetice se constituie pe suportul unor supoziții de natură filosofică, în legătură cu limitele perceției noastre obiective asupra realității,din moment ce :Punctul din Univers/unde a avut loc Bing-Bangul/este în Centru Creierului meu.//acum/Creierulmeu este Centrul Universului/acum/toate Galaxiile se îndepărtează de EL//născând Vidul Intergalactic.//poate e o greșeală de proiect/poate e o greșeală de execuție/așa ceva nu e
posibil/Vidul, Nimicul nu trebuie să fie creat//Gândind /încerc să corectez proiectul/Gândind/încerc să corectez execuția/cu gândurile mele.(35531) Jonglând între concret și abstract, între dialectică și metafizică, viziunea estetică a poetului se mulează perfect, pe traiectul unui ingenios joc al aparențelor, menit să așeze cortina peste fața de zgură a anodinului exitențial. Poemele acestui capitol sunt ordonate aleatoriu într-un cod numeric,cu o anumită relevanță personală, probabil,care contribuie la ambiguizarea mesajului. În spatele limbajului abscons, cu diseminarea sensurilor în umbra simbolurilor și a metaforelor parabolice, cu alternarea tonurilor între verva ludică și meditația gravă, ni se relevă dimensiunea unui spirit bântuit de neliniști grave, legate de timp, destin, sacralitate. Nu lipsesc accentele patetice, disperările și lamentațiile generate de sfâșierile lăuntrice: în fiecare noapte/Strigoiul Nemulțumirii/îmi bântuie Sufletul/ /înspăimântându-mi Visele///nu trebuia/să fie mormânt Nemulțumirii/în Sufletul meu//în fiecare noapte/Visele mele/alergând înspăimântate/de-a lungul neuronilor/se transformă în coșmaruri.(36958)
Lumea lui DOREL RAAPE este imaginea simbolică a unui univers dezgolit de consistență, agonizând iremediabil sub incidența absurdului, este o lume dispersată în degringolada totală a reperelor morale. Structura imaginilor alegorice are ca fundament anularea logicii comune, prin insolitarea
termenilor, folosirea asociațiilor lexicale inedite, cultivarea paradoxului și a mutațiilor de sens, tehnici menite să contravină orizontului de așteptare al cititorului. Nu putem trece cu vederea densitatea valențelor sugestive ale poemelor având ca tematică anormalitatea spațiului românesc, prins în mrejele unei conspirații malefice generale. Oripilat de anomaliile sistemului din DRACULATOWN, poetul își exorcizează suferința și spaima de forța dominatoare a răului reprezentat de LUCIA Sărăcie(resemantizare a expresiei populare,sărăcie lucie), în tonuri de incantație biblică: Doamne,/ cum vei mai putea judeca sufletul meu/când cea mai bună parte a Lui a fost roasă de/șobolanii Luciei/a mai rămas doar:grăirea în deșert/Iubirea de stăpânire/ Grija de multe/Trândăvia.(Efrem Siriul)
Nu putem trece cu vederea impactul vizual favorabil asupra cititorului, determinat de partea grafică a volumului, reprezintată de picturile în tempera ale acestui atât de înzestrat artist sau de fotografiile aparținând prietenilor săi, care-au imortalizat în ipostaze unice, momente din viața autorului.
Domnul DOREL RAAPE, afirmat anterior, ca redutabil prozator și dramaturg, își face debutul în lirică, prin acest volum, care-i confirmă valoarea și plurivalența talentului. Ca o concluzie, putem afirma că
periplul analitic prin lumea lui DOREL RAAPE, o încercare deloc simplă pentru exeget, converge în extraordinare conexiuni de idei, generatoare de înaltă emoție și elevație spirituală.

VIRGINIA CHIRIAC