Domnule Secretar de Stat Ovidiu Burdușa, care este relația departamentului cu românii din diaspora? În ultima perioadă, este o comunitate tot mai mare.
După cum știți, avem estimat un număr de aproape 5 milioane de români care, conform statisticilor cumulate ale autorităților din statele de reședință și conform celor mai recente statistici globale, au emigrat din România. Vorbim, evident de o comunitate extinsă, cu nevoi specifice care necesită soluții și măsuri adaptate la cerințele actuale.
Unul dintre obiectivele asumate ale Departamentului pentru Românii de Pretutindeni (DRP) este implementarea programelor, proiectelor, și acțiunilor în sprijinul românilor de pretutindeni în vederea păstrării, afirmării şi promovării identităţii românești.
Totodată, un alt palier major la care ne raportăm când vorbim de misiunea DRP este cel al îmbunătățirii imaginii României și al percepției românilor în statele de reședință.
Încercăm să preîntâmpinăm nevoile conaționalilor noștri care trăiesc dincolo de granițele țării. În această perioadă dificilă marcată de pandemia de coronavirus, a trebuit să mutăm totul în online, de la procedura de depunere a cererilor de finanțare până la întâlnirile cu membrii comunităților românești din afara granițelor. Distanța nu ne-a împiedicat să rămânem în contact virtual cu români din Italia, Spania, Elveția, Germania, Finlanda, Australia. Îi încurajez pe toți românii, indiferent de locul în care s-ar afla, să ne contacteze, să ne împărtășească experiențele lor, suntem deschiși dialogului și facem tot posibilul să-i ajutăm în măsura competențelor departamentului.
Aș îndrăzni să spun că sunteți OMUL POTRIVIT LA LOCUL POTRIVIT, pentru că familia dumneavoastră locuiește în Italia și ați cunoscut problemele românilor din diaspora încă înainte de a fi numit în această funcție. Vă rog să ne prezentați cum doriți să marcați activitatea dumneavoastră din timpul mandatului de Secretar de Stat al Departamentului pentru Romanii de Pretutindeni Ce schimbări și ce îmbunătățiri intenționați să realizați?
Înainte de toate, este o onoare pentru mine, ca român venit direct din diaspora, să mă aflu de 9 luni deja, la conducerea DRP unde, alături de echipa mea gândim proiecte concrete în beneficiul românilor de pretutindeni. Știu ce înseamnă să fii străin în altă țară. Știu că e deja un proces complex care presupune multe eforturi și experiențe noi, necunoscute, care ne forțează să gândim outside the box. Au fost bineînțeles sacrificii și momente grele, dar până la urmă, acestea sunt o componentă esențială a evoluției noastre profesionale și personale. Asta am încercat și aici, la DRP, să gândim outside the box, să venim cu proiecte utile și adaptate nevoilor actuale. Suntem o echipă tânără, cu multe idei noi.
Ca să venim în sprijinul comunităților românești din afara granițelor țării în vederea menținerii și dezvoltării identității lingvistice și culturale ale acestora, de exemplu, la începutul acestui an, am simplificat Ghidul de finanțare nerambusabilă, am înlesnit pașii de urmat în vederea depunerii cererii de finanțare nerambursabilă.
Tot anul acesta, am introdus un nou pilon-Reintegrare, prin care finanțăm proiecte care urmăresc facilitarea inserției și reinserției sociale și pe piața muncii a cetățenilor români cu reședința sau domiciliul în străinătate precum și inserția în mediul școlar a copiilor români reveniți în țară din diaspora.
Când vorbim de diaspora, vorbim de comunități diferite — diaspora din Italia este diferită de diaspora din Marea Britanie, de cea din Spania, sau cea din Austria. Cum abordați elementul specific al comunităților de români din diverse țări?
Sigur că putem vorbi de un specific al comunităților românești din diverse țări, dar ce mi se pare cel mai important este că peste tot regăsim România în toată diversitatea sa – a vârstelor, a categoriilor profesionale, a preocupărilor și așa mai departe. Elementele specifice intervin în funcție de mai multe situații. Pe de o parte, vorbim de diversele valuri de emigrare din România. Să avem în vedere, de exemplu, tipul de emigrație din România de dinaintea Revoluției din 1989, apoi cea din anii 90, din care am făcut eu însumi parte, apoi valul care a urmat după ce România a devenit stat membru al Uniunii Europene și, câțiva ani mai târziu, toate țările membre au ridicat restricțiile de pe piața muncii.
Comunitățile pot varia și în funcție de un anumit specific al țării de destinație. De exemplu, dacă este renumită pentru centrele sale universitare sau dacă reprezintă un punct de reper în unele arii profesionale, în IT, de pildă. Cerințele de pe piața muncii din țara respectivă, la rândul lor influențează, de asemenea, categoriile de români care emigrează acolo.
Abordarea DRP este unitară în relația cu toți românii pentru că, prin finanțările pe care le acordă, sprijină activitatea românilor de pretutindeni respectând principiile liberei concurenţe, eficacităţii utilizării fondurilor publice, transparenţei şi tratamentului egal. Sunt țări unde e nevoie mai mare de proiecte în domeniul Educație, în timp ce în alte state se simte mai acut nevoia de proiecte în domenii precum Societate Civilă sau Mass-media, dar DRP nu poate influența solicitanții în alegerea domeniului în care aleg să-și realizeze proiectele.
Mediul asociativ este principalul nostru partener și pot spune că, da, acest specific al comunităților poate influența, uneori, modul în care românii din străinătate colaborează, se organizează și își fac vocile auzite. De aceea, în toate vizitele oficiale pe care le-am făcut peste hotare, i-am îndemnat pe români să strângă rândurile, să fie uniți, să se organizeze în asociații cât mai mari și reprezentative ca să poată conta, astfel, mai mult în relația cu țara de reședință.
Există diferențe între diaspora din Europa și diaspora din Statele Unite ale Americii? Dacă da, care sunt acestea?
Din start, pentru a pleca în SUA e nevoie de unele demersuri care nu se aplică atunci când vrem să călătorim în Europa. Vorbim despre vize, vorbim despre anumite calificări de care e nevoie pentru a putea lucra acolo, de o legislație diferită. Pe lângă aceste aspecte, trebuie spus că o mare parte din diaspora românească din America provine din valuri de emigrare mai vechi. Cei de acolo au, în general, cetățenie americană, sunt deja la a doua sau a treia generație în SUA. Există, desigur, și o emigrație mai tânără în unele zone din America, profesioniști din noul val, să le spun așa, care lucrează în IT sau în cercetare, de exemplu, dar specificul comunității din America e dat de această plecare timpurie din România. Aș adăuga și faptul că distanțele mari nu au încurajat formarea unui mediu asociativ ca cel din Europa. Cu atât mai mult sunt de apreciat inițiativele comunității românești din America – festivaluri, evenimente culturale, inițiative civice.
Ce proiecte proprii derulează Departamentul şi care este stadiul proiectelor destinate românilor de peste hotare?
Avem în derulare campania “Fii Responsabil”, în parteneriat cu Poliția de Frontieră. La toate punctele terestre de trecere a frontierei, dar și în cele mai circulate aeroporturi din țară, am pus afișe, am create puncte de informare și am distribuit broșuri informative. Au fost împărțite peste 150.000 de pliante cu informații utile pentru cei care părăsesc teritoriul României. Sunt sfaturi despre lucrurile la care oamenii trebuie să fie atenți atunci când semnează un contract de muncă, dar am subliniat și riscurile la care se expun pe ei și pe familiile lor, dacă nu încheie o asigurare. Dar ce este cel mai important e ca românii care pleacă peste hotare să își cunoască drepturile și să știe care sunt instituțiile la care pot să apeleze atunci când se confruntă cu o problemă.
De asemenea, avem în derulare procedurile pentru dotarea asociațiilor românești din străinătate cu materiale identitare (steaguri, steme și cocarde tricolore). Am inițiat și continuăm să purtăm dezbateri online cu mediul asociativ românesc, precum și sesiuni de formare cu privire la scrierea de proiecte cu finanțare nerambursabilă din partea DRP.
Și în acest an, DRP vine în sprijinul copiilor etnici români din Ucraina și oferă burse pentru cei care studiază la școlile cu predare în limba românii sau cu predarea unor materii în limba română ca limbă maternă.
Un alt proiect propriu este platforma online DIASPORA-HUB, care a fost gândită ca un instrument în sprijinul românilor aflați în dificultate în afara granițelor României, din cauza pandemiei COVID-19. Vorbim despre o formă nu doar de sprijin, ci mai ales de solidarizare, pentru că nu doar autoritățile române pot oferi ajutor în situații de urgență, ci și ONG-urile, bisericile, asociațiile, grupurile de acțiune formate peste hotare. În funcție de zona în care se află, solicitanții sunt direcționați către cele mai apropiate asociații românești, biserici românești sau către persoane fizice dispuse să ofere asistență. Situațiile dificile pentru care românii au găsit sprijin prin intermediul platformei Diaspora Hub au variat de la consiliere psihologică online la ajutor pentru traduceri, asistență pentru cumpărături, sprijin pentru repatriere etc.
Există finanțări nerambursabile ale departamentului şi la cine se referă ele?
Desigur. Anul acesta am derulat două sesiuni de finanțare nerambursabilă. Prioritar pentru DRP a fost pilonul Educație, fapt pentru care recent, am lansat în premieră o etapă de depunere de proiecte, exclusiv pentru acest domeniu, destinate dotării școlilor de limba română din diaspora și comunitățile istorice.
Această nouă etapă a apărut ca răspuns la situația dificilă în care ne aflăm și la modul în care cursurile și școala s-au schimbat. Este nevoie de adaptare, care, la acest moment, nu este ușoară pentru școlile românești din străinătate. La DRP acordăm o importanță deosebită educației în limba română, motiv pentru care am considerat că dotarea școlilor românești din străinătate cu materialele necesare derulării cursurilor online este o necesitate.
Cele două sesiuni de finanțare nerambursabilă au fost adresate tuturor asociațiilor care doresc să implementeze un proiect în beneficiul românilor de pretutindeni. Recomandarea noastră a fost ca proiectele depuse să respecte normele sanitare impuse de statele în care urmează să aibă loc și, pe cât posibil, să se desfășoare în mediul online. M-am bucurat să văd că reprezentanții asociațiilor au ținut cont de recomandările noastre. Am primit multe proiecte interesante și menite să rezolve nevoile românilor din străinătate, ceea ce este foarte încurajator pentru sesiunile viitoare.
Ce prioritate reprezintă domeniul educațional, cultural, mass-media în limba română, pe agenda departamentului dumneavoastră?
Personal, cred că piatra de temelie a fiecărui individ este educația. Iar educația în limba română, pentru cei plecați din țară, este vitală. Am trăit 17 ani la Roma, copiii mei au crescut acolo, dar tot timpul am considerat că este important pentru ei să cunoască, să vorbească și mai ales, să iubească România și limba română.
De exemplu, la cele două sesiuni de finanțare de anul acesta derulate de DRP, mai bine de 60% dintre proiectele care au obținut finanțare sunt din domeniul Educație, fiind urmate de domenii precum Cultură sau Mass-Media.
În plus, pe site-ul nostru am pus la îndemâna profesorilor și părinților, o serie de lecții de limba română, alături de alte resurse educative atât de necesare procesului de predare a limbii române.
De altfel, sprijinim și promovăm pe rețelele de socializare ale DRP activitățile culturale și mass-media românească din străinătate, tocmai pentru ca informația să ajungă la un număr cât mai mare de români.
Aveți un mesaj de final de interviu pentru românii din diaspora?
Mesajul meu pentru românii din diaspora este ca, în aceste momente dificile, marcate de pandemie, să dea dovadă de solidaritate și de sprijin față de ceilalți membri ai comunității românești și nu numai. Le doresc, de asemenea, multă sănătate și sper să ne revedem cât de curând pentru a discuta despre nevoile lor și despre cum eu și colegii mei de la DRP le putem veni în ajutor.
Mult stimate domnule Secretar de Stat Ovidiu Burdușa, vă mulțumim pentru amabilitatea și deschiderea cu care ați răspuns acestui interviu acordat în exclusivitate pentru ASOCIAȚIA SCRIITORILOR ROMÂNI DIN AUSTRIA!
Interviu realizat de Daniela Gumann