Mihai Merticaru – versuri

SONETUL IUBIRII                 Vino tu, cu tine toată/ ca să-ntruchipăm o roată/ vino tu, fără de tine, ca să fii cu mine, mine!   ( Nichita Stănescu) Nu poți trăi frumos fără iubire, Nici să te bucuri de taine, nici să zbori, Nici să simți tumultul ce îți dă fiori Și-ți …

Mihai Merticaru – un poet paradigmatic

           Scriitorul nemțean Mihai Merticaru, poet, eseist și gazetar, membru al Uniunii  Scriitorilor, autor al unei impresionante opere, a debutat în 1992, cu volumul “Vânătoare princiară” apărut la Editura Cronica din Iași, urmat apoi de “Arta euritmiei“, de alte și alte volume, tipărite în Moldova, Ardeal, în Capitală, dar și …

MERTICARU Mihai – CV

MERTICARU, Mihai  (20 iunie 1938, Rediu, judeţul Neamţ), poet, eseist, gazetar și cronicar literar. Absolvent al Facultǎţii de Filologie a Universitǎţii “Al. I. Cuza” din Iaşi (1960-1965). A fost redactor la ziarul Ceahlăul din Piatra-Neamț (1968-1974), titularizându-se apoi în învățământ la Școala Gimnazială Nr.5 din Piatra-Neamț, unde va funcționa, ca …

Strălucirea și declinul unei civilizații preistorice unice: Cultura Cucuteni – Tripolie

AREALUL CULTURAL

Civilizația Cucuteni-Tripolie, consideratǎ a fi prima mare civilizație din Europa, reprezintǎ una dintre cele mai importante moṣteniri culturale ale neoliticului european.

Sǎpǎturile arheologice, începute la sfȃrṣitul secolului al XIX-lea ṣi continuate de atunci fǎrǎ întrerupere, au restituit patrimoniului cultural universal o civilizație originalǎ ṣi surprinzǎtor de evoluatǎ pentru acele vremuri, o civilizație întinsǎ pe circa 350.000 km2, cu mii de aṣezǎri, de diferite dimensiuni, dintre care unele ocupǎ sute de hectare, cu fortificații de mare amploare, cu locuințe de diverse tipuri, de la simple colibe pȃnǎ la construcții cu douǎ nivele, cu o ceramicǎ în care utilul se îmbinǎ armonios cu aspectul estetic, mult peste nota obiṣnuitǎ a   timpului, cu o religie fascinantǎ, ale cǎrei urme sunt marcate de idoli ṣi de obiecte de cult de un simbolism profund, a cǎror funcționalitate ritualǎ constituie încǎ subiect de interpretare.

Epoca a fost denumitǎ dupǎ cele douǎ localitǎți, Cucuteni, județul Iaṣi, Romȃnia ṣi Tripolie, un sat de lȃngǎ Kiev, Ucraina, unde au fost descoperite primele aṣezǎri eneolitice.

Ȋn mileniile V-III î. Chr., ca urmare a diferitelor miṣcǎri de populații ṣi a influențelor culturale, venite dinspre Orientul Apropiat spre spațiul european, zona balcanicǎ, o adevǎratǎ „placǎ turnantǎ”, cunoaṣte o deosebitǎ înflorire a civilizației eneolitice. Denumirea epocii provine de la cuvintele aeneus (lat.) = aramǎ ṣi lythos (gr. = piatrǎ). Treptat s-a format o mare arie culturalǎ, caracterizatǎ, în primul rȃnd, prin ceramica de mare finețe ṣi de o execuție ṣi mǎiestrie, calitǎți care au uimit pe cercetǎtori ṣi nu numai. Este vorba de unul ṣi acelaṣi mare fenomen cultural, rǎspȃndit din sud-estul Transilvaniei, peste întreaga Moldovǎ, din Polonia pȃnǎ în Ucraina de vest-Niprul mijlociu.

Ȋn acest context ia naṣtere o remarcabila culturǎ, Cucuteni-Tripolie, a cǎrui grad de civilizație o situeazǎ în rȃndul marilor civilizații ale lumii, rivalizȃnd cu faimoasele civilizații ale Orientului Apropiat sau ale Americii Centrale ṣi de Sud. Complexul cultural Ariuṣd-Cucuteni-Tripolie a stȃrnit interesul specialiṣtilor prin civilizația originalǎ creatǎ, cu manifestǎrile cele mai spectaculoase în domeniul ceramicii pictate ṣi al artei figurative. Realizǎrile comunitǎților cucuteniene se înscriu între cele mai importante manifestǎri de artǎ plasticǎ din lume, constituind o contribuție inestimabilǎ la patrimoniul cultural mondial.

Ȋn cadrul marelui complex cu ceramicǎ pictatǎ existǎ douǎ mari areale regionale: Ariuṣd-Cucuteni ṣi Tripolie între care nu rȃul Prut, ci mai curȃnd Nistrul constituie o linie de demarcație convenționalǎ.

ASEZǍRI ȘI LOCUINṬE

Civilizația Cucuteni s-a nǎscut pe un fond local, Precucuteni III, cu influențe, venite din mediile culturale învecinate-Petreṣti ṣi Gumelnița- ṣi a cunoscut trei faze de evoluție, A, AB ṣi B (pentru spațiul romȃnesc).

Densitatea asezǎrilor cucuteniene este cu totul ieṣitǎ din comun. Uneori, pe teritoriul unui sat actual s-au gǎsit 8-10 aṣezǎri cucuteniene. Se poate sublinia faptul cǎ  în aria culturii Cucuteni-Tripolie a avut loc o puternicǎ explozie demograficǎ, care se manifestǎ, probabil, de la sfȃrṣitul culturii Precucuteni-Tripolie A ṣi care se accentueazǎ pe parcursul celor trei faze evolutive. Se presupune cǎ explozia demograficǎ cucutenianǎ a fost determinatǎ de o secvențǎ climaticǎ favorabilǎ practicǎrii agriculturii, de perfecționarea uneltelor ṣi a tehnicilor agrare precum ṣi de alți factori greu de precizat.

Ȋncǎ din prima fazǎ de evoluție, cultura Cucuteni-Tripolie cunoaṣte o agriculturǎ avansatǎ ṣi cu o productivitate remarcabilǎ pentru acel timp. Acest progres poate fi explicat prin folosirea unor unelte aratorii tractate de oameni, dar ṣi de animale. Un argument în plus este dat de rezultatele cercetǎrilor arheobotanice care atestǎ existența unor practici de selecționare a semințelor.

Factorii indispensabili existenței unei aṣezǎri Cucuteni-Tripolie sunt: apropierea unei surse de apǎ, terenuri favorabile practicǎrii agriculturii (la nivelul tehnologic de atunci) ṣi a pǎṣunatului, asigurarea apǎrǎrii cu un efort minim. Au existat, fǎrǎ îndoialǎ, ṣi alte motive sau condiții speciale, dintre care poate fi amintitǎ exploatarea sǎrii.

Faptul cǎ aproape toate aṣezǎrile neolitice se gǎsesc în imediata apropiere a cursurilor de apǎ este explicat prin utilizarea acestora sau a vǎilor adiacente drept cǎi de comunicație. O demonstreazǎ descoperirea unor bǎrci  de tip monoxilǎ ( barcă primitivă, construită dintr-un trunchi de copac scobit)  în unele aṣezǎri eneolitice (Isaia, județul Iaṣi, Romȃnia). Locuirile au fost situate pe promontorii desprinse din terase de diferite altitudini, fragmente de terase, dealuri ṣi, mai rar, pe interfluvii, drinduri sau insule.

Sǎpǎturile arheologice ample din regiunea Moldovei demonstreazǎ cǎ satele cucuteniene erau construite dupǎ un anumit plan. Existau trei modalitǎți de organizare a satelor: circular, pe ṣiruri paralele ṣi în grupuri. Ȋn aria Tripolie din Ucraina, în regiunea dintre Nipru ṣi Bugul de sud, au  fost descoperite aṣezǎri care acoperǎ suprafețe de sute de hectare ṣi care au peste 1500 de locuințe.

Satul era, de regulǎ, organizat circular în jurul unui spațiu destinat folosirii obṣteṣti, unde se afla sanctuarul sau sanctuarele, unde se desfǎṣurau adunǎrile ṣi ceremoniile rituale ale comunitǎții.

Ȋn aria culturii Cucuteni-Tripolie sunt semnalate trei tipuri de locuințe:

  1. construcții de suprafațǎ de formǎ dreptunghiularǎ  cu sau fǎrǎ platforme, prevǎzute cu instalații de încǎlzire care pot fi vetre sau cuptoare;
  2. locuințe de suprafațǎ cu plan circular, apropiate ca structurǎ colibelor din zilele noastre;
  3. bordeie.

Specificǎ pentru faza A a acestei culturi este locuința pe platformǎ din bȃrne peste care s-a aplicat un strat de lut, refǎcut din cȃnd în cȃnd. Locuințele sunt, în general, spațioase, fiind uneori împǎrțite în douǎ sau mai multe încǎperi, reflectȃnd mǎiestria constructorilor ṣi un înalt grad de civilizație.

Cercetǎrile efectuate în mai multe stațiuni cucuteniene au scos la ivealǎ un bogat material ce ne oferǎ date semnificative, referitoare la mediul ambiant ṣi la economia comunitǎților din aṣezǎrile respective.

Pe lȃngǎ cultivarea plantelor, comunitǎțile cucuteniene se ocupau cu creṣterea animalelor, în special a taurinelor ṣi, în al doilea rȃnd, cu a porcinelor ṣi a ovi-caprinelor. Vȃnǎtoarea avea un rol secundar fǎrǎ sǎ fi fost neglijatǎ.

Existau meṣteṣugari specializați care procurau ṣi prelucrau silexul prin cioplire, piatra prin ṣlefuire ṣi perforare, lemnul, osul ṣi cornul. De asemenea, aceste comunitǎți cunoṣteau metalurgia cuprului ṣi a aurului.

CERAMICA – APOGEUL ARTEI CUCUTENIENE

Ȋn acest articol nu ne propunem decȃt o prezentare generalǎ a ceramicii de tip Cucuteni-Tripolie, celelalte aspecte, privind tematica respectivǎ, urmȃnd a constitui subiectul unor viitoare lucrǎri, dedicate acestor realizǎri artistice de excepție.

Din creațiile acestor comunitǎți, ceramica ṣi modelarea plasticǎ în lut sunt cele mai importante moṣteniri peste timp ale artei cucuteniene.

Ceramica specificǎ culturii Cucuteni este de foarte bunǎ calitate, arsǎ la roṣu la aproximativ 1000° C,  în cuptoare deosebit de elaborate. Pot fi remarcate materia primǎ folositǎ, particularitǎțile pastei, tehnologia utilizatǎ, mai ales în ceea ce priveṣte arderea ṣi compoziția culorilor. Referitor la  tehnica de producere a vaselor s-a ajuns la concluzia cǎ metoda rǎsucirii lutului a fost combinatǎ cu un principiu de rotație-disc, turnetǎ sau roatǎ.

Foto 11: Vase de ceramicǎ cucutenianǎ uzuale ṣi de cult.

Foto 12: Imagine din timpul arderii experimentale a ceramicii.

Experimentul CUCUTENI, ROMȂNIA.(Complexul Muzeal MOLDOVA, Iaṣi).

Sunt remarcabile diversitatea ṣi echilibrul deosebit al formelor vaselor, care uimesc prin eleganțǎ ṣi proporție, ceea ce le conferǎ o valoare artisticǎ deosebitǎ.

Alǎturi de vasele cu caracter uzual – strǎchini, castroane, capace, cupe, pahare, vase de provizii, fructiere – erau modelate ṣi vase care aveau rolul de cult, folosite în ritualurile religioase: vasele suport, vasele binoclu, vasele antropomorfe ṣi zoomorfe, vasele prismatice, vasele de tip horǎ.

Decorul ceramicii a evoluat din primele etape, care sunt marcate de tradiția precucutenianǎ a decorului incizat în care cultura Cucuteni-Tripolie îṣi are originea: canelurile, inciziile, alveolele, spirala, dar ṣi pictura.

Foto 13: Vase uzuale din ceramicǎ cucutenianǎ din regiunea Moldovei, Romȃnia.

a.cǎuṣ (Truṣeṣti, Botoṣani); b.strachinǎ (Dumeṣti, Vaslui); c. cupe cu picior ( Dumeṣti, Vaslui); d. polonice (Poduri, Bacǎu); e. cupǎ (Scȃnteia, Iaṣi); f. capac (Scȃnteia, Iaṣi); g. pahar                ( Scȃnteia, Iaṣi).

Ȋnceputul ṣi evoluția culturii Cucuteni-Tripolie corespunde atȃt unor cǎutǎri, caracterizate de experimente proprii, dar ṣi de împrumuturi culturale din mediul culturilor vecine – Petreṣti ṣi Gumelnița, elemente care, prin adoptarea picturii tricrome, vor  fi definitorii acestei civilizații, dȃndu-i strǎlucirea inegalabilǎ. 

Foto 14. a. crater cu reprezentǎri zoomorfe ( Valea Lupului, Iaṣi); b. vas cu gȃtul înalt ( Scȃnteia, Iaṣi); c. pythos (vas mare în care se pǎstrau cereale sau lichide) cu reprezentarea cuplului divin (Scȃnteia, Iaṣi); d. cupǎ cu picior înalt ( Poduri, Bacǎu).

          

Motivul decorativ principal este spirala, care este compusǎ ṣi descompusǎ în spirale înlǎnțuite, secționate, reduse doar la bucle, organizate în ṣiruri orizontale, verticale sau oblice ori în diverse alte combinații. Motivul spiralei este combinat cu cercuri pictate, ove, elipse, linii ṣi benzi. Decorul este dispus în registre, simetria ṣi ritmicitatea, cunoscȃnd un echilibru remarcabil. Albul ṣi roṣul sunt principalele culori folosite la decorarea ceramicii, negrul fiind de cele mai multe ori utilizat pentru conturarea ṣi sublinierea unor motive decorative.

Pasta de lut finǎ ( mai ales pentru vasele ritualice) sau semifinǎ, era amestecatǎ cu cioburi mǎrunt pisate sau cu pleavǎ, fiind acoperitǎ cu o angobǎ ( strat subțire de lut colorat, aplicat înainte de ardere)  ṣi ars fie reductor (prin acoperirea gurii de alimentare cu lemne, rezultȃnd ceramica neagrǎ), fie în atmosferǎ oxidantǎ ( aerul este lǎsat sǎ pǎtrundǎ în cuptor, rezultȃnd ceramica roṣie). Apoi vasele erau lustruite, cǎpǎtȃnd o strǎlucire unicǎ.

Ȋn faza urmǎtoare, Cucuteni A-B-Tripolie B II, negrul, care capǎtǎ o culoare ciocolatie, predominǎ în decorarea ceramicii. Meandrele dobȃndesc o importanțǎ sporitǎ în decorarea vaselor, fiind încǎ prezent motivul spiralei cu derivatele sale. Acum apare figuratǎ în picturǎ ṣi silueta umanǎ destul de schematizatǎ.

Apogeul artei decorative este atins în ultima fazǎ a culturii, în Cucuteni B-Tripolie C I. Se renunțǎ la decorarea în întregime a vasului, decorul devenind sobru ṣi rafinat. Dominanta este pictura neagrǎ pe fond crem-gǎlbui sau albicios, deṣi se mai pǎstreazǎ, încǎ, pictura cu roṣu ṣi alb. Spirala este rar utilizatǎ, cercurile avȃnd acum un rol deosebit. Artiṣtii reuṣesc o repartizare a decorului cu totul remarcabilǎ. Sunt introduse în decor ṣi motive animaliere – feline, cornute, ṣerpi stilizați.

Modelarea plasticǎ a lutului, deṣi mai modestǎ ca realizare artisticǎ, a fost ṣi ea una din preocupǎrile meṣteṣugarilor. Ȋn modelarea plasticii antropomorfe au fost respectate reguli stricte, semn cǎ obiectele aveau legǎturǎ cu o simbolisticǎ ṣi convingeri religioase destul de puternice pentru comunitǎțile respective. Materialul folosit este îndeosebi lutul. Piesele sunt de mici dimensiuni.

Meṣterii acestei epoci au reuṣit sǎ redea valorile plastice ale corpului uman. Statuetele sunt decorate cu incizii ṣi picturǎ. Decorul reprezintǎ probabil tatuaje sau detalii vestimentare. Toate, însǎ, au caracter magic sau religios. Dominante sunt zeitǎțile feminine, legate de fertilitate ṣi fecunditate. Ele înfǎțiṣeazǎ Marea Zeițǎ sub diferite ipostaze: femeie tȃnǎrǎ, adultǎ, mamǎ. Zeitǎțile masculine aveau un rol de o importanțǎ mai redusǎ decȃt cele feminine, fiind mai puțin numeroase.

Destul de variatǎ, plastica zoomorfǎ, prin reprezentarea predilectǎ a taurului ṣi a berbecului, simboluri ale virilitǎții, aminteṣte de plastica Orientului Apropiat. Sunt reprezentate, mai rar ṣi pǎsǎri, cu o preferințǎ pentru pǎsǎrile de apǎ.

Toate aceste reprezentǎri plastice, alǎturi de altarele ṣi complexele de cult descoperite, sugereazǎ faptul cǎ religia era bine structuratǎ, cu sanctuare plasate în zonele centrale ale asezǎrilor, locuri de cult, rituri ṣi ritualuri bine definite, legate de fertilitate ṣi fecunditate.

Foto 15. Simboluri de pe ceramica de tip Cucuteni-Tripolie: a. decor de vas (Scȃnteia, Iaṣi);  b ṣi c = vase uzuale ( reconstituire).

Foto 16. Statui antropomorfe ṣi zoomorfe:

  1. altar (Truṣeṣti, Romȃnia); b. statuetǎ antropomorfǎ femininǎ (Truṣeṣti, Botoṣani); c statuetǎ zoomorfǎ ( Bǎdragii Vechi, raionul Edineț, Republica Moldova); d. statuetǎ zoomorfǎ( taurine) .

Foto 17. Vase de ritual, statuete, ṣtampile.

  1. vas binoclu (Truṣeṣti, Botoṣani); b. vas trinocu ( Floreṣti, Republica Moldova); c. vas horǎ

 ( Bodeṣti, Iaṣi); d. pintandere,  ṣtampile din lut, cu o placă sigilară ( Poduri, Bacǎu); e. statuetǎ antropomorfǎ masculinǎ – GȂNDITORUL (Tȃrpeṣti, Neamț); f. reprezentare zoomorfǎ pe un vas de ritual (Valea Lupului, Iaṣi).

DECLINUL  ȘI  DISPARIṬIA  UNEI  EPOCI  LEGENDARE

Cei mai mulți cercetǎtori considerǎ cǎ sfȃrṣitul civilizației pare sǎ fi început în faza Cucuteni  B – Tripolie C II ṣi a fost marcat de o serie de factori ca:

a. o continuǎ creṣtere a populației;

b. stagnarea în perfecționarea tehnicilor ṣi a uneltelor agricole;

c. intensificarea conflictelor intertribale;

d. exploatarea, timp de mai multe sute de ani, a aceloraṣi terenuri agricole;

e. defriṣarea prin foc;

f.  lipsa rotației culturilor;

g. numǎrul mare de comunitǎți umane aflate pe un spațiu relativ restrȃns;

h.  turme numeroase de animale.

Foto 18. Aglomerare de vase într-o locuințǎ de suprafațǎ din aṣezatrea Varvareuca VIII, Republica Moldova.

Toate acestea au dus la degradarea mediului înconjurǎtor. Aceste fenomene se pare ca s-au manifestat, mai întȃi, ca procese microregionale, iar apoi, spre sfȃrṣitul perioadei, au dat naṣtere unei oscilații climatice de amploare regionalǎ în jurul anilor 2800 î. Chr. Triburile Cucuteni -Tripolie, cu o veche tradiție agricolǎ, cu o viațǎ profund sedentarǎ, nu au reuṣit sǎ se adapteze noilor condiții. O cercetare mai amǎnunțitǎ a acestui fenomen poate sǎ-l includǎ între cauzele decǎderii acestei culturi.

Pȃnǎ recent, dispariția culturii Cucuteni-Tripolie a fost pusǎ exclusiv pe seama pǎtrunderii în spațul cucutenian a triburilor de pǎstori indoeuropeni. Invazia catastroficǎ ce a fost conturatǎ de cercetǎtoarea americanǎ Marija Gimbutas este consideratǎ exageratǎ.         

Cercetǎrile din ultimul deceniu indicǎ faptul cǎ motivele care au dus la dispariția civilizației Cucuteni-Tripolie sunt mai complexe decȃt simpla pǎtrundere a triburilor de pǎstori din stepele asiatice sau nord-pontice. Se poate vorbi, mai degrabǎ despre un fenomen de aculturație ( pe fondul schimbǎrii climatice) , prin care modul de viațǎ al cucutenienilor s-a adaptat la noile condiții, aceṣtia, conviețuind ṣi adoptȃnd de la pǎstorii nou-veniți uneltele, stilul de locuire ṣi nivelul de civilizațe. Cu atȃt mai puțin plauzibilǎ este ipoteza, dupǎ care populația eneoliticǎ din acest spațiu cultural ar fi fost exterminatǎ.

Pǎstorii indoeuropeni vor construi o civilizație superioarǎ celei eneolitice, dar frumusețea ceramicii de Cucuteni – Tripolie, precum ṣi fascinația ritualurilor, prin care cucutenienii îṣi manifestau uimirea ṣi adorația fațǎ de o lume plinǎ de divinitǎți, vor rǎmȃne mistere pierdute, poate, pentru totdeauna, în mersul implacabil al istoriei.

DOINA  HARNAGEA

NOTE ȘI BIBLIOGRAFIE SELECTIVǍ

  1. Aducem mulțumirile noastre doamnei prof. dr. RAMONA-MARIA MOCANU, director al Muzeului Județean ȘTEFAN CEL MARE din Vaslui pentru amabilitatea de  a da curs solicitǎrii noastre în vederea documentǎrii ṣi cercetǎrii patrimoniului Muzeului Județean ȘTEFAN CEL MARE din Vaslui, privind civilizația neoliticǎ ṣi geto-dacicǎ din acest areal cultural.

Aceleaṣi mulțumiri le adresǎm domnului CIPRIAN-CǍTǍLIN LAZANU, muzeograf la Muzeul Județean ȘTEFAN CEL MARE din Vaslui, care ne-a pus la dispoziție materialul bibliografic ṣi imagistic, necesar scrierii acestui articol. Ȋndrumǎrile ṣi consultanța, acordate de domnia-sa, ne-au fost de un real folos. Pe toți colaboratorii din acest proiect îi asigurǎm de întreaga noastrǎ prețuire.

  1. Cea mai mare parte a fotografiilor a fost preluatǎ din Catalogul CUCUTENI. MAGIA CULTURII, Iaṣi, 2009, editat de Complexul Muzeal Național MOLDOVA, Iaṣi.
  2. ALAIBA, Ruxandra,  COMPLEXUL CULTURAL CUCUTENI-TRIPOLIE. MEȘTEȘUGUL OLǍRITULUI,  Iaṣi, 2007.
  3. Complexul Muzeal Național MOLDOVA, Iaṣi, CUCUTENI. MAGIA CERAMICII, Editura PIM, Iaṣi, 2009.
  4. DUMITRESCU, Vladimir, ARTA CULTURII CUCUTENI, Editura Meridiane, Bucureṣti, 1979.
  5. CHIRICA,Vasile, BOGHIAN,Dumitru, ARHEOLOGIA PREISTORICǍ A LUMII (NEOLITIC ȘI ENEOLITIC), Editura Helios, Iaṣi, 2003.
  6. GIMBUTAS, Marija, CIVILIZAṬIE ȘI CULTURǍ, Editura Meridiane, Bucureşti, 1989.
  7. ELIADE, Mircea, ISTORIA IDEILOR ȘI CREDINṬELOR RELIGIOASE, vol.1 (De la epoca de piatrǎ la misterele din Eleusis), Editura  Știintificǎ ṣi Enciclopedicǎ, Bucureṣti, 1991.
  8. Preluare fotografii: http://m. moldovenii.md; http://cucuteni.hi2.ro/asezari.html;http://cunoaste lumea.ro.

Poeme

Sonetul chemării din vis Mă strigi în vis și eu ți-aud chemarea Șoptită, caldă, dor nestins ce-mi spune Că-n noaptea asta suflet lacrimi pune În colț de ochi iubiți, adânci ca marea. Obraz mi-ating, izvor prelins transpune Simțirea ta curată, caut zarea Ce-arată loc promis, urmez cărarea, S-ajung la timp, …

Iubite

M-aș mai întoarcePe la varăSă mă predauDe vreiCravatei în albastru Să mă săruțiÎmbrățișând și vântulIar trupu-miSă-l sculpteziÎn alabastru Și apoiVom merge la culcarePe sâni de ochiȘi cumințeniiTaineNebănuiteDintr-o altă mutăÎmbrățișare… Iubite Îți mai aminteștiCum eramCu ochiiÎnchișiÎn livada ta…Creștea atâta iarbăCât barba taNesecată… Iubite Eșarfa meaTe ademeneaPletele țineau locDe săruturi Dar negrul …

Pantera

panteră neagră, mers primejdios, prin noaptea mea curgând așa sfios, că-mi pari a fi părere, cântec lin – ca printr-o vrajă înainte-ți vin. sunt prada ta, de-acum e în zadar… nici nu mai știu ce fețe are un zar… dar brațul meu, sub ghearele-ți de foc, se face rug, schimbând …

Liniște

cât nefiresc e-n liniștea aceasta în care tac și gândurile. știi?!… sunt zile-n care parcă însăși viața preferă modul silențios de-a fi! minute suspendate prin minune vremelnicului timp neobosit te-opresc din truda clipei fără nume și nu-ți mai pasă de-absolut nimic – întins în iarba-naltă a veșniciei privești cum norii …