Poetul Simion Felix Marțian s-a născut la data de 1 ianuarie 1957, în comuna Ciceu Giurgești din județul Bistrița Năsăud. După o perioadă petrecută la Cluj Napoca (1975-1986), s-a stabilit la Vulcan, județul Hunedoara.O parte a creației sale poetice a văzut lumina tiparului în trei volume personale și șase antologii.Volume …
ZIUA INTERNAȚIONALĂ A POEZIEI (pseudo palimpsest) Florica R. Cândea – UZPR, Filiala Arad De ce scriu femeile? sau „cine sunt eu?” De vorbă cu mine… Îmi pun a doua oară și, de-acum mult înainte, această întrebare. Pentru că, iată, am decis să mă autoconfesez / cosmetizez, aici, deși acum reversul …
Lidia Popa s-a născut în România în comuna Piatra Șoimului județul Neamț la 16 aprilie 1964. A terminat studiile la Piatra Neamț cu diplomă de bacalaureat și alte cursuri de specialitate administrativă, unde a lucrat până în 2000. Limbi străine studiate: latină, franceză, germană, italiană. În prezent trăiește de circa …
Amăgire… 12 Septembrie 2020 Mă amăgesc și eu atunci când scriu,Doar amăgirea mi-a rămas din viață,Nu schimb eu vremea prin cuvinte, știu,Din seară nu pot face dimineață; Nu e izvor pe lume să nu sece,Niciunul nu e veșnic pe pământ,Totul ce vine e sortit să plece,Stavile plecărilor nu sunt! Între …
Sonetul chemării din vis Mă strigi în vis și eu ți-aud chemarea Șoptită, caldă, dor nestins ce-mi spune Că-n noaptea asta suflet lacrimi pune În colț de ochi iubiți, adânci ca marea. Obraz mi-ating, izvor prelins transpune Simțirea ta curată, caut zarea Ce-arată loc promis, urmez cărarea, S-ajung la timp, …
M-aș mai întoarcePe la varăSă mă predauDe vreiCravatei în albastru Să mă săruțiÎmbrățișând și vântulIar trupu-miSă-l sculpteziÎn alabastru Și apoiVom merge la culcarePe sâni de ochiȘi cumințeniiTaineNebănuiteDintr-o altă mutăÎmbrățișare… Iubite Îți mai aminteștiCum eramCu ochiiÎnchișiÎn livada ta…Creștea atâta iarbăCât barba taNesecată… Iubite Eșarfa meaTe ademeneaPletele țineau locDe săruturi Dar negrul …
panteră neagră, mers primejdios, prin noaptea mea curgând așa sfios, că-mi pari a fi părere, cântec lin – ca printr-o vrajă înainte-ți vin. sunt prada ta, de-acum e în zadar… nici nu mai știu ce fețe are un zar… dar brațul meu, sub ghearele-ți de foc, se face rug, schimbând …
cât nefiresc e-n liniștea aceasta în care tac și gândurile. știi?!… sunt zile-n care parcă însăși viața preferă modul silențios de-a fi! minute suspendate prin minune vremelnicului timp neobosit te-opresc din truda clipei fără nume și nu-ți mai pasă de-absolut nimic – întins în iarba-naltă a veșniciei privești cum norii …
prin vene silvestre pinii își duc departe, în munte, verdele crud. stâncile-ncep să miroasă a dor: în degete frâng fire toarse din nor. amurgul ascunde ciurde de cerbi… auzi-i cum rumegă iarba din cer! în palmele mele ard pajiști întregi, dar jarul mi-aprinde și pașii pribegi. zarea îmi poartă pe …
din 86.400 de secunde, câte are o zi, tu îmi locuiești 86.402… cu două mai mult, fiindcă îmi treci hotarele răsăriturilor și apusurilor ca și cum ai fi soarele care ostenește toată ziua pe cer, locul lui de muncă, iar seara, când liniștea se aude cel mai bine, se dăruiește, …
