Mamă, spune-mi o poveste…
Kuppenheim, Baden-Württemberg
Duminică, 8 Decembrie 2019
Mamă, spune-mi o poveste
Nu cu ce a fost odată,
Cu tristețea care-mi este
Astăzi când te știu plecată
Tot muncind prin țări străine,
Doamne-Doamne, până când?
Și nu vii, nu vii la mine
Să-mi vezi ochii lăcrimând
Cu bunicii mei, sărmanii,
Triști și abătuți și ei
Numărându-și din gând anii
Cei puțini, bolnavi și grei,
Ce le-au mai rămas din soartă
Tot privind în urma lor
Cum le bate vântu-n poartă,
Cum încărunțesc de Dor!
Fruntea de copil asudă,
Sufletul plin de suspine,
La ce bun atâta trudă
Când cei dragi nu-s lângă tine?
Și povestea mi se pierde,
Vameșii stau la hotare,
Țara asta nu ne vede,
Pe ea, Doamne, nu o doare?
Ne-au „diasporat” păgânii,
Neamul în dureri se-mparte,
Când se vor trezi românii
Din aleanul cel de moarte?
Luna tristă sus pe creste
Arde și ea lăcrimând,
Spune-mi, Mamă, o poveste
Seara când te culci în gând…
Nicolae Nicoară-Horia