Îmi e foame
Rup un codru din lumină
Aştept dispersia
Să înfloresc primăvară
În toate gândurile
În toți paşii şi în drum
În drumul feței tale
Cu lumina zăpezii
Şi a răsăritului
Aud cum frimitirile
Cad precum picăturile
În venele înfometate
Cu conştiința plină
De prețul vieții ce urcă
Urcă cu fiecare zi
Ce în rânduială se scade
02.01.2020